Dupa Joia Mare...

Astazi în sufragerie
Dormitau pe-o farfurie,
Necajite si mânjite,
Zece oua înroşite.

Un ou alb, abia ouat,
Cu mirare le-a-ntrebat:
- Ce va este, fratioare,
- Ce va doare?
Nu va ninge, nu va ploua,
Stati gatite-n haina noua,
Parca, Dumnezeu ma ierte,
N-ati fi oua…

- Suntem fierte!
Zise-un ou rotund si frez
Lânga pasca cu orez

Si schimbandu-si brusc alura,
Toate-au inceput cu gura:

"- Pan' la urma tot nu scap"

"- Ne gateste de parada"

"- Ne ciocneste cap in cap
Si ne zvarle coaja-n strada"

"- Ce rusine! Ce dezastru!
Preferam sa fiu omlet"

"- Eu, de m-ar fi dat la closca,
As fi scos un pui albastru"

"- Si eu unul violet"

"- Eu mai bine-ar fi sa tac
Asa galben sunt, ca-mi vine
Sa-mi inchipui ca pe mine
M-a ouat un cozonac!“

La Pasti - George Toparceanu (acasa la Toparceanu)

In lumea ortodoxa ieri, de Joia Mare, s-au inrosit ouale.

Aproape in toate casele ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea. Exista insa si locuri unde ouale se vopsesc cu coji de ceapa, cu sunatoare (pojarnita), cu coaja de crin rosu sau cu flori de tei; luciul li se da stergandu-le, dupa ce s-au fiert, cu slanina sau cu untura.

Pe langa oua rosii, romanii contemporani mai vopsesc ouale in galben, verde, albastru – acestea vestesc bucuria primaverii. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa "cu model".

 
Legende referitoare la inrosirea oualor

Maria Magdalena intalnindu-se cu jidanii(semiti originari din Palestina), le-a spus ca Hristos a inviat! Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos, cand se vor inrosi ouale din cosul ei. Si pe data, ouale s-au facut rosii. Se mai spune ca, dupa Inviere, jidanii au aruncat cu pietre in Maria Magdalena. Iar pietrele se prefaceau in oua rosii.

Alta legenda spune ca, sub crucea pe care a fost rastignit Hristos, a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului.

Exista si alte legende care povestesc despre originea acestui obicei. El este atat de raspandit pe teritoriul romanesc, asa cum era si in trecut, ceea ce l-a facut pe un calator turc din secolul al XVIII-lea sa numeasca Pastele sarbatoarea de oua rosii a ghiaurilor (crestini) valahi.